Fenologia plantei

Ambrozia (familia Asteraceae, genul Ambrosia) este o plantă erbacee anuală invazivă, originară din America de Nord, care a început să se răspândească în Europa în secolul al XIX-lea. Aceste buruieni se găsesc adesea pe marginea drumurilor și pe malurile apelor curgătoare, pe terenurile în paragină și pe câmpuri, în schimb nu se dezvoltă pe terenurile cultivate. Semințele de ambrozia pot supraviețui mai multe decenii în sol, planta crescând din nou atunci când condițiile devin favorabile.

Schimbările climatice (în special creșterea temperaturii și a nivelului dioxidului de carbon), urbanizarea și poluarea au dus la creșterea biomasei de ambrozia, a duratei sezonului și a concentrației atmosferice de polen, iar prognozele actuale indică un trend ascendent în viitor (Fig. 1). Acești factori au și vor avea un rol major în creșterea poverii generate de sensibilizarea la ambrozia în populația din zonele afectate. Specia cea mai prevalentă este A. artemisiifolia (pop. iarba pârloagelor), care este și cea mai relevantă clinic din cauza potențialului ridicat de inducere a sensibilizării alergice (Fig. 2). Ambrozia înflorește din iunie până în octombrie. Se estimează că o singură plantă de ambrozia poate produce în timpul unui singur sezon un miliard de grăuncioare de polen.Polenul de ambrozia poate fi transportat pe distanțe mari, iar globalizarea comerțului și a rutelor de călătorie sunt factorii cei mai importanți pentru răspândirea sa. Prezența polenului de ambrozia a fost identificată la distanțe mari, de până la 600 km în largul mării și la mai mult de 3 km înălțime în atmosferă.