În context internațional, alergia la ambrozia este de mult timp o problemă majoră de sănătate publică, având o incidență și prevalență diferite, în funcție de regiunea geografică. Sensibilizarea alergică se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate. În SUA se estimează că între 10 și 26% din populație este afectată (Arbes et al, JACI 2005), ceea ce generează costuri pentru diagnosticare și tratament de aproximativ 21 miliarde $/an (Ziska et al, PNAS 2011). În Europa, frecvența sensibilizării la ambrozia înregistrează variații extreme între țări (Burbach et al, Allergy 2009), de la 2,4% în Europa de Vest, la 50% în Europa de Est, cu o valoare medie de aproximativ 10%, iar prevalența sa crește îngrijorător (Tosi et al, Swiss Med Wkly 2011). Costurile estimate pentru diagnosticare și tratament în UE sunt de până la 714 milioane €/an. Conform datelor OMS, impactul ambroziei asupra sănătății în țările asiatice este mai puțin semnificativ decât în Europa și America de Nord. În Japonia cea mai frecventă cauză de rinoconjunctivită alergică (pentru 10% din populație) este polenul de cedru japonez, urmat la distanță de cel de chiparos, ierburi, ambrozia și pelin.